O dispută juridică pentru pescuitul crabilor în zona Svalbard ar putea schimba regulile privind forajul petrolier la Polul Nord.
O luptă juridică din Norvegia în privința crabilor de zăpadă ar putea sfârși prin a avea implicații uriașe în ceea ce privește accesul la petrol în Arctica.
Săptămâna aceasta, Curtea Supremă din Norvegia audiază un caz în care se discută dacă navele letone pot prinde crab de zăpadă, o specie de apă rece populară în țări precum SUA și Japonia, într-o zonă largă din jurul Svalbard.
Acesta este un arhipelag situat în interiorul Cercului Arctic, la jumătatea distanței dintre Norvegia și Polul Nord, care găzduiește cea mai nordică comunitate locuită permanent din lume.
În conformitate cu Tratatul Svalbard din 1920, semnat de mai multe țări, Norvegia deține suveranitatea asupra insulelor. Totuși, ceilalți semnatari ai acordului au drepturi egale asupra resurselor din apele teritoriale ale Svalbard, inclusiv asupra peștelui, petrolului și gazelor.
Întrebarea care se află în centrul acestui caz este cât de departe în ocean se extind aceste drepturi. Dacă se consideră că tratatul se extinde până la platoul continental, atunci semnatarii ar avea drepturi egale asupra resurselor acestuia.
„Ramificațiile sunt considerabile: crabii de zăpadă astăzi și petrol și gaze mâine”, a declarat Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway, Universitatea din Londra, pentru CNN.
Potrivit US Geological Survey, Arctica ar putea deține 13% din resursele mondiale nedescoperite de petrol convențional și 30% din resursele nedescoperite de gaze naturale.